Electrocavalerul



Cred ca Dan s-a gandit mult in noaptea aceea, cand curgeau amperii in el, daca sa mai traiasca sau nu. Ar fi putut sa se ridice dintre elementii sapati in trupul lui gol si sa se imbrace, ascunzand astfel ceata electrica, albastruie, care i-ar fi dublat fiecare centimetru de piele. Avea niste ochelari negri, cu rama subtire si lentile mici, ar fi putut sa-si ascunda cu ei stralucirea insuportabila a ochilor. O pereche de manusi negre i-ar fi putut disimula mainile arse. Ar fi trecut neobservate bazaitul continuu si vaga adiere de ozon care i-ar fi insotit toate miscarile.
Si ar fi revenit astfel printre noi un Dan Merisca invulnerabil, singur si temut. Electrocavalerul. Fiecarui prieten care i-ar fi intins mana, Dan ar fi trebuit sau sa-i intinda dreapta inmanusata, sau sa-si scoata manusa, prefacandu-1 pe celalalt, in cateva clipe, intr-o mumie calcinata. Fiecare fata care s-ar fi supus dorintelor lui nemasurate de a darui placere, si-ar fi dat sufletul in spasme interminabile, mime hidoase ale supremului orgasm prin care Dan visa sa sparga pielita acestei lumi. Chiar si ramanand mereu la un metru de noi, tot ar fi facut afisajele ceasurilor noastre digitale sa se dea vertiginos peste cap, consumandu-ne fulgerator viata.
In timpul marilor furtuni ar fi fugit, nebun de singuratate, in campul gol, cautand traznetele. Fiecare suvoi de foc alb care i s-ar fi infipt in degetele ridicate spre cer i-ar fi iluminat chipul intr-o poza miscata a copilariei. Lacrimile lui, ca niste fulgi albastri, ar fi ars iarba, ar fi gaurit pietrele.
Pana la urma, cred ca s-ar fi urcat pe varful Omul si ar fi ramas acolo, sperand sa slujeasca de releu pentru toate semnalele ratacite prin eter, cautandu-si obosite tinta aproape uitata.
Dar pentru ca s-a gandit la toate astea, Dan a ramas cuminte in ghearele tigrului din vis, asteptandu-si prietenii sa vina si sa se impartaseasca nestingheriti din trupul sufletului sau, ba chiar, cu intelegatorul lui ranjet bland, sa le sopteasca printre dinti:..Gagiilor, mai intai scoateti steckerul din priza

Cristian Tudor Popescu, in: Imperiul oglinzilor strambe. Antologie SF de Cristian Tudor Popescu, Societatea „Adevarul S.A.”, Bucuresti, 1993, pp.6-7.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s