Poveste de Crăciun de Charles Dickens


Astazi am ascultat:

“- Crăciunul nu e un moft, unchiule! Sunt sigur că n-ai vrut să spui asta.
– Ba da. Crăciun fericit! Ce drept ai tu să fii fericit? Ce motiv ai tu să fii fericit? Ești destul de sărac.
– Hai, zău. Ce drept ai dumneata să fii mohorat? Ce motiv ai dumneata să fii ursuz? Ești destul de bogat.”

Un om stă singur de Crăciun într-o casă rece și pustie așteptând pierit trei fantome care îi vor șopti ceva ce știa și singur dar nu îndrăznise să gândească: viața lui fusese fără sens, nu făcuse nimănui nici un bine, nu a lăsat nici o urmă în lume. Nimănui nu îi va păsa dacă Ebenezer Scrooge, cămătar și mare ticălos, va muri într-o noapte de iarnă. Deși cândva, în tinerețe, fusese și el un om cu aspirații, sentimente și vise. Își dorise să aibă prieteni și familie. Scrooge cel bătrân se uită îngrozit la Scrooge cel tânăr din trecut și se întreabă cum de a ajuns în halul ăsta. Oglinda tinereții sale e insuportabilă și inima bătrânului împietrit va începe încet încet să se înmoaie.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s