Eminescu si Mite Kremnitz


Daca Mite Kremnitz ar fi fost contemporana tabloidelor de azi, ar fi fost numita, probabil, “blonda lui Eminescu”.Scriitoarea germana si-a trait cea mai importanta parte a mult discutatei sale vietii in preajma Case regale a Romaniei.Aici a participat la receptii si a desfasurat o fructuoasa activitate literara.Tot in acea perioada a trait si cele mai palpitante aventuri romantice.

Mite (Marie Charlotte)s-a nascuta la Greifswald, la 4 ianuarie 1852 in familia profesorului universitar Carl Adolf von Bardeleben, titularul catedrei de chirurgie a Facultatii de Medicina din oras si mai apoi profesor la Universitatea din Berlin.Pasiunea pentru literatura a mostenit-o de la cei doi bunici.Bunicul din partea tatalui fiind cunoscutul scriitor si om politic Heinrich von Bardeleben, iar bunicul din partea mamei -Augusta von Zumpt – un reputat filolog, pe numele sau Karl Gottlieb Zumpt.

Marie Charlotte se casatoreste in 1873 cu doctorul Wilhelm Kremnitz, fratele sotiei criticului literar Titu Maiorescu, care nu peste multa vreme devine medicul curant al regelui Carol I. Ajunsa la Palat scriitoarea germana se imprieteneste repede cu regina Elisabeta de Neuwied. Fiind la randul ei creatoare de poezie, regina (care isi semneaza scrierile cu pseudonimul Carmen Sylva ) o face confidenta a sa si colaboreaza cu Marie Charlotte la mai multe proiecte (romane, povestiri si traduceri).

Pe cumnata sotiei lui Maiorescu, Nicolae Petraşcu o descrie asa : “o fiinţă ideală, frumoasă şi uşoară ca un vis. De talie mică, era blondă, cu ochi albaştri, plăcută şi atrăgătoare”. Pe seama acestei fiinte delicate au circulat multe barfe.Despre cei doi copii ai Mitei, nascuti in timpul casatoriei cu doctorul Wilhelm Kremnitz s-a afirmat ca ar fi fost conceputi cu Titu Maiorescu (Georg), respectiv cu majestatea sa regele Carol I (Emmanuel).

Frumoasa nemtoaica il cunoaste pe Eminescu in perioada in care acesta lucra la ziarul conservator Timpul.Se intalneau destul de des pentru ca frecventau medii si locuri comune.Se vedeau acasa la Maiorescu, la cenaclul Junimea si nu o data, la Palatul Regal, unde regina il invita pe marele poet in pofida relatiei reci pe care acesta o avea cu regele Carol, pe care il critica sever in articolele sale din Timpul.

Prima impresie a scriitoarei despre Eminescu este redata de aceasta in volumul de memorii, intitulat sugestiv “Amintiri”:“Mai mult scund decat inalt, mai mult voinic decat zvelt, cu un cap ceva cam mare pentru statura lui, prea carnos la fata, nebarbierit, cu dintii mari, galbeni, murdar pe haine şi imbracat fara nici o ingrijire. … la masa manca cu zgomot, rase cu gura plina, un ras care-mi suna brutal… Un om cu totul lipsit de maniere. O mana mica de copil, neingrijita, poate nespalata. … Eram atat de deceptionata incat ma durea deosebirea dintre adevaratul Eminescu si cel care traise in inchipuirea mea. Unde-i poezia ?”

Poate din mila, poate din dorinta de a-i oferi un sprijin material fara sa-l jigneasca, ori purtata de porniri launtrice, incurajata si de Maiorescu (cumnatul care de mai mult timp ii era si amant) scriitoarea germana il plateste pe Eminescu sa o invete limba romana.Nu a trecut mult, insa, pana sa constientizeze ca mai mult decat conversatiile sau traducerea si explicarea atenta a textelor autorilor romani, ea isi doreste altceva de la poet.

Dar impresia pe care Eminescu i-a lasat-o la prima vedere nu s-a schimbat radical niciodata. Idila lor a contrariat-o si mai tare pe Mite. Ea era dezamagita de desfasurarea materiala a relatiei lor. Pe cat de lipsit de maniere il vedea in societate, tot pe atat de ignorant si neinitiat i se parea a fi si in manifestarea fizica a iubirii.De altfel el a si ezitat foarte mult inainte sa faca „primul pas”, desi ea, femeie cu multa experienta de viata, ii lasa destule „portite”.

In 1878-1879, aflat intr-o perioada glaciala a relatiei cu Veronica Micle, Eminescu ii dedica nemtoaicei poezia “Atat de frageda…” si alte cateva poeme.Acest fapt il face foarte gelos pe Maiorescu care, constient fiind ca si el o sfatuise sa ia lectii de limba romana de la poet, reuseste sa isi mascheze sentimentul. Veronica Micle insa, reactioneaza catalogandu-si rivala drept „o nemtoica, nasoasa si spalacita”.

Povestea dintre Mite si Eminescu isi deruleza ultimul episod in 1882.Pentru poet, care in paralel isi traieste tumultoasa si imposibila iubire cu Veronica Micle urmeaza anii grei ai patimilor si ai marii crize.

Dupa moartea sotului sau (21 iulie 1897) scriitoarea se retrage in tara de origine si moare la 18 iulie 1916, la Berlin.Despre opera sa nu s-au incumentat sa emita judecati de valoare prea multi critici.Cu atat mai putin cel care poate ar fi fost cel mai in masura sa o faca : marele Titu Maiorescu, care o cunostea atat de bine.Eugen Lovinescu a surprins in schimb amanunte extraordinare din viata scriitoarei in romanul sau intitulat chiar „Mite”.

Opera Mitei Kremnitz, , cuprinde in principal traduceri in limba germana a operelor scriitorilor romani (Vasile Alecsandri, Mihai Eminescu, Ion Creanga, Ioan Slavici,Iacob Negruzzi, Dimitrie Bolintineanu, Th. Serbanescu si altii); traduceri ale basmelor romanesti (Rumänische Märchen-Leipzig,1882); romane scrise in colaborare cu Carmen Sylva si semnate Dite und Idem : „Anne Boleyn” –Drama istorica; „Feldpost”-Roman epistolar; „Astra”-Roman epistolar si povestiri precum : „Rache und andere Novellen” („Razbunare si alte povestiri”); „In der Irre” („La voia întâmplării”).

Alte lucrari semnate de Mite Kremnitz cu diferite pseudonime ( de exemplu George Allan): “ Ausgewanderte” (“Emigranta”- 1890); “Elina. Zwischen Kirche und Pastorat “( “Intre Biserica si pastorat”- roman, 1894); “Sein Brief” ( “Scrisorile ei”- povestire, 1896); “Herr Baby. Eine Kindergeschichte” ( “Domnul Baby.Povestea unui copil”-povestire, 1901); “Mann und Weib” (“Barbat si femeie”- povestire, 1902); “Am Hofe der Ragusa” (“La curtea din Ragusa”- roman, 1902); “Fatum” (“Destin”- 1903).

In 1903, Marie Charlotte Kremnitz a scris biografiile celor doi membrii ai familiei regale romane, Carol I si Elisabeta de Neuwied („Carmen Sylva”).

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s