Sambata mortilor


Doamne, iubesc orasul acesta, in care, in fuga autobuzului, pot vedea atat de multe scene de viata placuta, ca de fiesta. Doamne, iubesc marea involburata, ca gandurile mele uneori, pe care abia astazi am vazut-o asa, vantul acesta puternic si soarele care te invita la plaja, in timp ce vantul parca te ingheata pe alocuri.

Peripetii. Un taxi care m-a dus la Biserica Sf. Paul, care nu era deschisa, pentru ca apoi sa merg la biserica mica, deschisa. Am intrat intr-un moment de gratie, in care o voce feminina canta un cantec in spaniola, placut, melancolic, duios. Liniste si doar 10 oameni prezenti, si Alexandru, un baietel de aproape patru ani, cu par de aur perfect, cu dintisori de iepuras si un zambet cuceritor, care sta foarte cuminte in timpul slujbei, incat sunt cucerita si impresionata.

Vine parintele sa binecuvanteze bucatele, pun si eu ce am adus pe masa si cineva pune o lumanarica si in coliva adusa de mine. Imi dau lacrimile de aceasta grija. Parintele taie fiecare lucru cu un cutit si toarna cate putin vin pe fiecare. La final ne explica, i explica lui Alexandru despre coliva, ca ea reprezinta trupul celor din familiile noastre, care nu mai sunt si ca vinul turnat peste bucate semnifica resurectia, invierea lui Iisus, iar faptul ca ridicam si coboram in mod repetat masa cu coliva, participand cu totii semnifica acel cutremur pe care l-a reprezentat invierea lui Iisus in lumea aceasta. Sunt impresionata de explicatii, pe care nu le stiam si care simt ca ma atrag ca un magnet. Intr-adevar, slujba ortodoxa este plina de sensuri si de metafore.

La final impartim intre noi cele aduse. Sunt doua feluri de coliva, cu scortisoara, cuisoare, rodii, menta (ierba buena), despre care o fata imi spune ca sunt facute dupa reteta greceasca, desi ea este ucrainianca, parca, si care sunt o desfatare a simturilor pentru mine. De asemenea, o doamna imi spune ca la ei coliva se face din orez. Interesant.

Plec si ma gandesc la ale mele, in soarele puternic si in vantul puternic, ascultand vuietul marii. Uit sa mai trec pe la Alcampo, sa cumpar jucaria, evident. 

I-au placut lui Alexandru biscuitii si i-am impartit lui mai multe fructe. M-am bucurat ca a fost si el acolo si ca am putut sa-i impart. Ionut s-ar fi bucurat sa imparta unui copil.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s