Poveste cu un taran


Odata, pe inserate, un taran se aseza pe pragul modestei sale case bucurandu-se de racoarea serii.

In apropiere serpuia un drumeag care ducea spre sat; un om care trecea pe acolo il vazu pe taranul nostru si se gandi: ”Omul asta e fara gres un mare lenes, sta de pomana si cat e ziua de mare lancezeste pe pragul casei…”

La putina vreme aparu un alt trecator. Acesta se gandi: ”Omul asta e un donjuan. Sade aici ca sa se poata uita la fetele care trec, ba poate le mai si necajeste…”

In fine,un strain care trecea catre sat isi zise: ”Omul asta e de buna seama un mare muncitor. A trudit toata ziua iar acum se bucura de odihna bine meritata…”

La drept vorbind, nu putem sti prea multe despre taranul asezat pe pragul casei, dar putem spune multe despre cei trei oameni care se indreptau spre sat: primul era un lenes, al doilea era un om rau, iar al treilea un mare muncitor.

Tot ceea ce spui vorbeste despre tine; mai ales cand vorbesti despre altii.

Autor: Bruno Ferrero

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s