Război contra cash-ului: Fiscul vrea să aducă băncilor clienţi cu forţa


Limitarea plăţilor cash la sume de ordinul câtorva sute de euro (1.000 de lei) ajută doar băncile la comisioane, dar nu combate nici economia subterană, nici evaziunea fiscală.

Printre „intruziunile în viaţa privată“ condamnate de lege se numără şi cele făcute cu mijloace electronice. Cum ar fi interceptarea convorbirilor telefonice sau e-mailurile. „Interceptarea“ plăţilor dintre persoane fizice ar putea intra în aceeaşi categorie dacă nu ar fi protejată prin diferite legi date tot de stat. Vorbim despre intenţia de limitare a sumei maxime pentru plăţile cash, plăţi limitate deja pentru persoanele juridice. În prezent, o companie poate face într-o zi plăţi cash către o altă firmă sau o persoană fizică de cel mult 5.000 de lei, iar valoarea cumulată a operaţiunilor cu numerar nu poate depăşi 10.000 de lei pe zi. Plafonul ar urma să scadă până la 1.000 de lei către un singur client şi cel mult 5.000 de lei cumulat. De asemenea, Ministerul Finanţelor analizează şi posibilitatea („oportunitatea“, mai exact) de a introduce limitări şi pentru plăţile între persoane fizice. Toate plăţile ar trebui să se facă prin intermediul băncilor. Limitarea pentru persoane fizice ar însemna o cvasiinterdicţie în a mai deţine bani în numerar. Dacă plăţile cash de valoare mare sunt ilegale, atunci ar trebui să depună banii la bancă înainte de a efectua o plată.

Teoretic, limitarea plăţilor cash ar lovi în economia subterană. Depunerea banilor la bancă implică şi necesitatea justificării acestora, dând ANAF posibilitatea de a controla aproape tot ce face o persoană. Numai că inclusiv instituţiile financiare lucrează sub „secret bancar“, iar raportarea către autorităţi se face doar pentru tranzacţiile care depăşesc 10.000 de euro (se pare că şi acest plafon ar urma să fie coborât la jumătate). Și cum banca nu are rol de comisar fiscal, identificarea sumelor provenite din venituri nefiscalizate tot nu s-ar putea face decât în cazuri particulare. Economie subterană versus bănci Important de precizat mai este un lucru: economia subterană (fie ea gri sau neagră) trebuie combătută prin măsuri pozitive, care să convingă firmele să intre în legalitate, nu prin măsuri punitive, care nu fac decât să încurajeze mica corupţie de la nivelul controlorilor fiscali. De altfel, economia subterană (de un nivel, într-adevăr, prea mare în România, peste 30% din PIB) este o modalitate de rezistenţă a unor companii – care dacă ar plăti toate taxele corect ar da faliment – şi de subzistenţă a unor angajaţi – care acceptă să lucreze „la negru“ pentru a încasa mai mult decât ar primi „legal“. Limitarea plăţilor cash mai înseamnă un lucru: mai mulţi bani în bănci. Adică mai multe depozite şi lichidităţi pentru rezervele fracţionare, oferind băncilor posibilitatea să dea şi mai multe credite din bani care nu există. Din punctul de vedere al creditării economiei, acesta nu este un lucru negativ – sectorul privat are nevoie de bani pentru dezvoltare. Dar nu oricum şi nu neapărat prin „tipărirea“ de monedă virtuală, care duce automat la devalorizare şi inflaţie. Evident, un câştig imediat al băncilor comerciale din limitarea plăţilor în numerar este cel din comisioane. Care nu ar fi mic deloc, mai ales în condiţiile în care majoritatea românilor obişnuiesc să retragă toţi banii de pe card imediat după ce îşi ncasează salariul sau pensia. Iar un comision de 0,5% pentru o plată importantă, cum ar fi achiziţionarea unui autoturism (fie el şi second-hand) este mare şi încarcă nota plătitorului.
Totuşi, în condiţiile în care băncile, în majoritatea lor, tocmai ce au majorat comisioanele de administrare a conturilor curente, este greu de presupus că se bazează pe banii care ar putea veni de pe urma acestei legi. Ceea ce ne duce la întrebarea de ce a fost făcut public proiectul. Informaţia a apărut „pe surse“ la Mediafax. Conform practicilor curente ale Guvernului, atunci când testează opinia publică în vederea acceptării vreunei legi, foloseşte astfel de informări neoficiale pentru a avea un răspuns cât mai complet. Ceea ce înseamnă că şi acest proiect a fost făcut public cu aceeaşi intenţie, de a testa piaţa, în vederea introducerii legii în Guvern, în forma actuală sau într-o formă modificată. Un test este, probabil, şi apariţia proiectului de majorare a impozitelor şi taxelor locale cu 16,05%. Chiar dacă acesta a fost retras pentru moment, este clar că, anul viitor, trebuie să ne aşteptăm la noi modificări majore ale Codului fiscal.  „Plafonarea plăţilor cash (în vigoare e deja o variantă mai soft) nu înseamnă altceva decât un pas hotărât pe direcţia interzicerii banilor”.
Bogdan Glăvan, profesor economie

Sursa: Capital, Autor: Aurel Dragan | duminică, 07 octombrie 2012

http://www.capital.ro/razboi-contra-cash-ului-fiscul-vrea-sa-aduca-bancilor-clienti-cu-forta-172558.html

 

 

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s