Corina Bernic

expunerea moderata la soare ar reduce riscul de cancer de piele

VITAMIN D AND CANCER: A DERMATOLOGIST’S DILEMMA, PART TWO

Note: When you finish reading this article you may be moved to take action. At the end of the article I therefore suggest something that you can do.

Last week I wrote about the firing of Boston University dermatologist, Michael F. Holick, MD, PhD. Dr. Holick was sacked for suggesting, in his book The UV Advantage, that people seek out a few minutes of unblocked sunlight a couple of times per week. The goal is to boost the skin’s production of vitamin D, thereby reducing the risk of contracting various diseases, including cancer. The ancient grandmotherly advice to „get a little color in your face” may not be all wrong!

It is commonly believed that exposure to sunlight leads to skin cancer, including deadly melanoma. No one believes this more ardently than leaders of the dermatology profession. For example, a leading dermatologist, Roger Ceilley, MD, has proclaimed, „We’re going to have millions more cases of skin cancer in the next decade” if people forgo sunscreen (Fackelmann 1998).

Yet the relationship may not be that simple. There is evidence that a moderate amount of unblocked sunlight is actually beneficial to most people, reducing the risk of many diseases – including, paradoxically, melanoma itself. For example, in often-cited research on US Navy personnel in San Diego, researchers from the University of California School of Medicine found that more melanoma occurred among desk workers than among sailors who worked outdoors (Garland 1990).

Over a ten-year period, 1974-1984, the researchers identified 176 cases of melanoma among active-duty white male Navy personnel. The risk of melanoma was then determined for occupations that were grouped into three categories of sunlight exposure: (1) indoor, (2) outdoor, or (3) indoor and outdoor.

Compared with the US civilian population, Navy personnel in indoor occupations had a higher age-adjusted incidence rate of melanoma (10.6 per 100,000). But persons who worked in occupations that required spending time both indoors and outdoors had the lowest rate.

Another intriguing finding was that incidence rates of melanoma were higher on the trunk of the body than on the more commonly sunlight-exposed head and arms. This alone calls into question the notion that exposure to sunlight equals increased rates of melanoma.

The UC San Diego researchers concluded that there was a protective role for brief, regular exposure to sunlight. They also pointed to laboratory studies showing that vitamin D suppresses the growth of malignant melanoma cells in tissue culture. They suggested that vitamin D could inhibit previously initiated melanomas from becoming clinically apparent (Garland 1990).

But ideas such as these have made some dermatologists very angry indeed. Boni E. Elewski, MD, current president of the American Academy of Dermatology, has argued that even a few minutes of sunlight exposure can be dangerous, and that people can get all the vitamin D they need through supplements. This is a strange recommendation indeed, since orthodox doctors usually urge the laity to shun food supplements. (Incidentally, I can find no published scientific papers by Dr. Elewski on the topic of vitamin D.)

Despite dermatologists’ vehement opposition to the idea, it is not at all clear that small amounts of unblocked sun exposure could be a significant cause of melanoma. As even the Skin Cancer Foundation states, „Epidemiologic studies have suggested that intense intermittent exposure resulting in sunburn, especially in childhood, is most likely to lead to melanoma development.” (Skin Cancer Foundation 2004) But full-blown intermittent sunburn is not at all the same thing as getting a bit of sun on a winter afternoon in the northern latitudes.

Of course too much of a good thing can be dangerous. But the essential point that Holick makes is that by moderately increasing our exposure to sunlight, we can probably decrease our risk of many forms of cancer, as well as diabetes, seasonal affective disorder (SAD), multiple sclerosis, and other illnesses. Interested readers should take a look at the maps of disease distribution and mortality at the website of the SUNARC Foundation of San Francisco.

Click or go to http://www.sunarc.org

What these maps clearly show is that, as a general rule, the death rates for breast, colon and ovarian cancer, as well as incidence rates for multiple sclerosis, decrease as one moves south. For example, the breast cancer death rate in the south is about half of what it is in the north and northeast. Dr. William B. Grant, founder of SUNARC, has published a paper in the journal Cancer, in which he argues that these differences are due to sunlight and vitamin D (Grant 2002).

If he is correct, then this is very good news indeed for the „worried well.” Brief but regular sunlight exposure could turn out to be a healthful measure that is easy to implement, cost-free and accessible to almost all. And ironically, despite the fervent objections from photophobes in the medical profession, it might even decrease the risk of melanoma.

sursa: http://cancerdecisions.com/053004_page.html

indepartare

Indepartare

Prin usa deschisa – brau gros de umbra –
plopii izbucneau catre cer.
Si degetele-i alergau pe clape,
tremuratoare ca frunza plopului.

Pasii cuiva s-au oprit in noapte.
Din ochii ei ca fumul de tigara,
zbura un fluture.

Timp cu coviltirul sur.

… si am iubit-o pe femeia aceea,
care nu m-a intrebat nimic niciodata.

Ion Caraion, din volumul “Eseu”

un documentar despre formatii si muzici romanesti cenzurate

de curand am vizionat la TVR un documentar care mi s-a parut bine venit despre formatii si muzici romanesti cenzurate. ma interesa de multa vreme subiectul, pe care l-a abordat si Nicu Covaci in cartea „Phoenix, insa eu”. asa ca m-am bucurat enorm cand am descoperit ca acesta poate fi vizionat aici:

http://www.tvr.ro/inregistrari.php?file=DATA-2011-05-12-15-49.flv&id=Rezistenta%20prin%20cultura

o zi pentru frumosul nebun

o zi cu frumosul nebun, despre frumosul nebun al Brailei.

discutand cu Leo.

plmbare prin Sub Arini

joi am vazut Sub Arini in cu totul alta ipostaza.
vegetatie luxurianta, o placere sa te plimbi prin parc. senzatia de rupere cu lumea orasului este desavarsita.
nota 10 primariei 🙂 ?

Serile Artgotice, 19 mai 2011 (comunicat)

Serile Artgotice, în mai

Joi, 19 mai, la orele 18.00, la Atrium Classic Cafe (Piaţa Mică, nr. 16), va avea loc a cincea ediţie din acest an a Serilor Artgotice – arte în dialog. Membrii Asociaţiei Artgothica Sibiu şi invitaţii lor se întâlnesc cu publicul în fiecare lună, pentru a propune sibienilor un dialog cu artişti locali sau din alte oraşe ale ţării, reprezentanţi a două arte. De fiecare dată este invitat un scriitor, iar cel de-al doilea invitat reprezintă, după caz, pictura, sculptura, filmul, muzica sau alte domenii ale artei. Invitaţii serii sunt scriitorul George V. Precup şi artistul plastic Stefan Orth.

Scriitorul George V. Precup s-a născut în 1954, la Borsec, judeţul Harghita. Este licenţiat şi absolvent de master în istorie-antropologie la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu. Este membru al Uniunii Scriitorilor din România – Filiala Sibiu, din 2002. A publicat volumele de versuri Emiratele visului (debut, Editura Euphorion, Sibiu, 1992), Răul în sâmbure (Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1997), Luntre pe ape (Editura Cartea Românească, Bucureşti, 2000), Măduva nopţii (Editura Cartea Românească, Bucureşti, 2002), Într-o limbă uitată de Dumnezeu (Editura Vinea, Bucureşti, 2007), carte care a obţinut Premiul pentru Poezie al USR – Filiala Sibiu.
Artistul plastic Stefan Orth s-a născut la Nagyszékely, în Ungaria, în anul 1945. Este căsătorit cu Enikö Maria Orth, având împreună o fiică. Stefan Orth a urmat, la Oradea, Şcoala Profesională de ceramică, în paralel cu Şcoala Populară de Artă, Secţia grafică, luându-şi bacalaureatul la Liceul de Artă din aceeaşi localitate, în anul 1967. Apoi se înscrie la Facultatea de teologie protestantă din Cluj, pe care o absolvă în anul 1971 şi îşi continuă studiile la Bucureşti, unde devine licenţiat al Academiei de Arte Frumoase Nicolae Grigorescu, în anul 1976. Tot în anul 1976, Stefan Orth se stabileşte la Sibiu. Timp de 25 de ani, activează la Muzeul Brukenthal, în Laboratorul de Restaurare şi Conservare, până în 2001, când se angajează la Universitatea „Lucian Blaga”. Este membru al Uniunii Artistilor Plastici din România, din anul 1980, făcând parte şi din Consiliul Naţional al acesteia, de la înfiinţare până în anul 2006. În perioada 1998-2002, a ocupat şi funcţia de preşedinte al Filialei Sibiu a U.A.P. Lucrările sale acoperă diverse domenii ale artei plastice: gravură în metal, linoleum, lemn, litografie, grafică publicitară, desen în peniţă, cărbune, pastel, grafică de carte, coperte, ilustraţii, redactări artistice, pictură în ulei, scenografie, fotografie. Majoritatea lucrărilor sunt peisaje citadine, ilustrând clădiri reprezentative din Sibiu. Domeniul în care excelează şi care l-a consacrat este gravura. Până acum, Stefan Orth a executat peste 350 de lucrări de gravură, în aproximativ 6500 de exemplare. Pentru meritele sale artistice a fost recompensat cu Premiul de Excelenţă oferit de Ministerul Culturii, în 2010, an în care i s-a acordat titlul de Cetăţean de Onoare al Muncipiului Sibiu.

Sursa: Comunicat de presa Serile Artgotice
ASOCIAŢIA ARTGOTHICA SIBIU
Bld. Victoriei, nr. 28, cod 550024
Sibiu, ROMÂNIA
Tel.: +40.269.210.268
Tel. mobil: 0722.658.963
E-mail: artgothica.sibiu@gmail.com
Cont bancar: RO09 BRDE 330SV 5178 1613300
BRD Sibiu, sucursala Nicolae Bălcescu

Persoană de contact:
Călin Sămărghiţan, preşedintele Asociaţiei Artgothica Sibiu
Tel. mobil: 0722.658.963
E-mail: calinsamarghitan@yahoo.com

noaptea muzeelor

si a fost o noapte inalta, cu o luna curata in inaltul cerului, care, in ciuda forfotelii din muzeu, mi-a invocat atmosfera satului din vremuri stravechi …
a fost o noapte de vara, calda si prietenoasa.
cu Grigore Lese si invitatii sai. un spectacol excelent, pe care Grigore Lese a incercat sa-l faca cat mai interactiv.
am dansat pe scena, am discutat, am cunoscut oameni noi, am simtit ca suntem vii si ca muzica populara inca mai are o sansa. aceea de a nu fi institutionalizata, asa cum si Grigore Lese a incercat sa ne transmita permanent.

a fost un moment emotionant, cand publicul a cantat cu Grigore Lese:

Nu-i lumnină nicări
Or murit tăţ omenii
Numa la mândruţa me
Arde lompa ca o ste
Că gânde c-oi me la ie.

Atâta m-oi duce noaptea
Pân m-oi întâlni cu moartea
Să mă puie-n copârşău
La un loc cu Dumnezău.

Copârşău de scânduri ude
Unde nimnic nu pătrunde
Nici dragostea nu răspunde.

Fisura de menisc (exercitii)

Exercitii pentru intarirea cvadricepsului
1. Stati asezat pe un scaun, cu calcaiele pe podea si picioarele intinse (sau, in cazul persoanelor diagnosticate cu artrita atat cat se poate), si incordati muschii cat puteti de mult, numarand pana la 10.  Relaxati cat numarati pana la 3 si repetati exercitiul de 10 ori.

2.Stand asezat pe spate pe covorasul medical, indoiti genunchiul stang intr-un unghi de 90 de grade pastrand picioarul pe podea. Din aceasta pozitie, tinand piciorul drept intins ridicati-l pana la nivelul genunchiului stang. Relaxati si repetati miscarea de 10 ori pentru fiecare picior.

3. Stati asezat pe spate sau in sezut pe podea, cu spatele pe un suport pentru spate, si tinand picioarele intinse ridicati pe rand cate un picior maxim un sfert de metru de la pamant. Pastrati aceasta pozitie timp de 5 secunde, dupa care relaxati si repetati de 10 ori pentru fiecare picior.

4. Stati in picioare cu genunchii usor indoiti, si picioarele drepte. Ridicati un genunchi. Aplecati-va si ridicati-va usor mentinandu-va echilibrul cu celalalt picior. Atentie insa ca genunchii dumneavoastra sa ramana orientati inainte. Repetati de10 ori pentru fiecare picior.

5. Stati in picioare cu genunchii drepti si alipiti. Tinand spatele drept aplecati-va incet pana realizati un unghi de 90 de grade (daca vi se pare prea greu sa ajungeti pana in pozitia aceasta unghiul realizat poate fi si mai mic). Repetati de cateva ori.

Exercitii pentru intarirea tendonului
1. Stand pe un scaun cu picioarele intinse pe podea aplecati-va cat de mult puteti. In aceasta pozitie veti resimti o tensiune la nivelul tendoanelor. Numarati pana la 10 si relaxati. Repetati de 10 ori.

2. Stand intins pe burta pe covorasul medical pozitionati piciorul stang peste calcaiul drept, si din aceasta pozitie incercati sa aduceti calcaiul drept la nivelul feselor. Pastrati aceasta pozitie timp de 10 secunde, relaxati si repetati de 10 ori.

Alte exercitii pentru intarirea muschilor de la nivelul genunchiului
1. Stand pe scaun puneti pumnii intre genunchi si apropiati genunchii. Incordati cat de tare puteti si pastrati aceasta pozitie numarand pana la 10. Relaxati si repetati de 10 ori.

2. Stati asezat pe o parte pe covorasul medical, avand grija ca umerii si coapsele sa fie aliniate (puteti folosi mana dreapta pentru a va sprijini capul). Puneti mana stanga pe podea in fata dumneavoastra pentru a va mentine mai usor echilibrul, si indoiti piciorul stang pe podea in fata dumneavoastra, apoi ridicati cat puteti de mult piciorul drept. Relaxati si repetati de 10 ori pentru fiecare parte.

3.Stand asezat pe partea dreapta pe covorul medical, indoiti piciorul drept intr-un unghi de 90 de grade, apoi ridicati incet piciorul strang. Relaxati si repetati de 10 ori pentru fiecare picior.

Exercitii pentru stabilitatea genunchiului
1. Folositi spatarul unui scaun ca punct de sprijin, si ridicati piciorul in diagonala pana simtiti ca muschii fesieri s-au incordat. Incercati sa ii incordati putin mai tare cat sa ridicati piciorul inca putin in spate. Relaxati si repetati de 10 ori pentru fiecare picior.

2. Folositi spatarul unui scaun ca punct de sprijin, si incercati sa va mentineti echilibrul numai pe un picior timp de un minut. Relaxati si repetati si cu celalalt picior. Pe masura ce faceti progrese incercati sa va folositi numai de o mana, apoi sa renuntati treptat la a va mai spijiniti de spatarul scaunului.

Exercitii de streching pentru genunchi
1. Faceti un pas inainte cu piciorul stang si din pozitia respectiva faceti un pas in spate cu piciorul drept, si aplecati-va in fata cu ajutorul soldurilor. Pastrati pozitia timp de 30-60 de secunde, apoi cu ajutorul genunchilor alternati pozitia picioarelor.

2. Aduceti unul dintre calcaie la nivelul coapsei cu ajutorul mainilor si pastrati genunchii lipiti. Mentineti aceasta pozitie timp de 30 de secunde si repetati cu celalalt picior.

3. Stand in picioare, puneti un picior pe un scaun, si tinand spatele drept indoiti piciorul si aplecati-va in fata cu ajutorul soldurilor, fara a incerca insa sa va atingeti degetele de la picioare.

4.Stand in picioare incrucisati piciorul drept in fata piciorului stang, si indoiti genunchii. Pastrati aceasta pozitie timp de 30 de secunde , dupa care relaxati si schimbati picioarele.

5. Stand pe sezut, asezat pe covorul medical departati picioarele pana in pozita „V”. Aplecati-va usor, tinand pozitia spatelui dreapta, pana in momentul in care simtiti o tensiune la nivelul coapselor. Aplecati-va pe rand spre piciorul drept, apoi spre piciorul stang.

6. Stand pe sezut, asezat pe covorul medical, intindeti picioarele in fata. Indoiti genunchiul drept pozitionand piciorul peste piciorul stang. Rasuciti trunchiul spre dreapta si folositi cotul pentru a impinge in acea directie, pana in momentul in care veti resimti o usoara tensiune la nivelul soldurilor, feselor si a zonei inferioare a spatelui. Mentineti aceasta pozitie timp de 30 de secunde, si repetati exercitiul pentru cealalta parte.

7. Stand in picioare, aduceti piciorul drept in fata indoind genunchiul, si si tinand spatele drept. Pe masura ce realizati acest exercitiu indoiti usor si genunchiul stang. Pastrati pozitia pentru 30 de secunde si repetati pentru celalalt picior.

8. Stand in fata unui scaun la o distanta de aproximativ jumatate de metru, si pozitionand piciorul stang pe scaun, usor indoit, aplecati-va pana la nivelul genunchiului, tinand spatele drept. Pastrati aceasta pozitie timp de 30 de secunde si repetati pentru celalalalt picior.

sursa: http://www.i-medic.ro

RMN

astazi este ziua cea mare: merg la RMN …

in plus, am inceput de marti sa merg la acupunctura la Dr. Caba, Putnei, Sibiu. nu este asa de rau precum mi-am imaginat, ba, din contra, ma linisteste. este un moment doar pentru mine, in care stau lungita si incerc sa uit de toate. si este placut.