Mi-a placut!
Probabil că am să enervez, aşa că spun, încă de la început, că eu însămi tind, uneori, să fiu o mamă-elicopter.
Perversitatea neintenționată a bunelor intenții vine din nevoia de a oferi copiilor, în epoca tuturor posibilităților, tot ce le-a lipsit lor înșile. Generaţia Y este incapabilă să crească din cauza părinţilor-elicopter*. Părinţii-elicopter zboară jos, la mică altitudine; ei mai sunt cunoscuţi şi sub numele de părinţi-uliu, hiper-prezenți fizic, însă, uneori, absenți psihologic.
Copiii părinților-elicopter au auzit mai des ‘da’ decât ‘nu’ şi nu au învăţat ce înseamnă frustrarea. În schimb, părinţii o vor resimţi pe deplin câţiva ani mai târziu, confruntaţi cu ‘ingratitudinea’ copiilor lor deveniţi adulţi: „Îmi trânteşti uşa în nas, după tot ce am făcut pentru tine?”
În ultima jumătate de secol, experiența tinerilor cu vârsta între 18-29 de ani s-a schimbat dramatic în societățile industrializate. La o vârstă la care părinții lor se căsătoreau și făceau…
Vezi articolul original 764 de cuvinte mai mult